NOTA DE FUNDAMENTARE la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare

Secțiunea 1
Titlul actului normativ

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare

 

Secțiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ 

Promovarea acestui act normativ este determinată, în principal, de necesitatea:

  • asigurării unui regim fiscal unitar din perspectiva contribuțiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, indiferent de regimul fiscal aplicabil, din punct de vedere al impozitului pe venit, în contextul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
  • asigurării stabilității locurilor de muncă pentru angajații care beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit în baza art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, asigurarea condițiilor necesare pentru ca salariile nete ale acestor categorii de angajați să nu fie diminuate ca urmare prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
  • încurajării în continuare a angajatorilor ai căror angajați beneficiază de scutiri în baza art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul asigurării cadrului legal pentru ca acești angajatori să nu fie obligați să efectueze cheltuieli suplimentare cu salariile angajaților scutiți în raport cu celelalte categorii de angajați, ca urmare a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat;
  • menținerii efectelor facilităților existente pentru angajații din domeniul IT, cercetare-dezvoltare și inovare, precum și  al celor care desfășoară activități cu caracter sezonier și al persoanelor cu handicap grav sau accentuat,
  • adoptării de măsuri pentru reglementarea situațiilor privind nivelul contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care beneficiază de concedii medicale, raportată la nivelul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

 

  1. Descrierea situației actuale:

În conformitate cu prevederile reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate sunt transferate din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, fiind datorate de acesta în cotă de 25%, respectiv 10%. În sarcina angajatorului rămâne ca obligație din perspectiva celor două contribuții sociale, doar contribuția de asigurări sociale datorată pentru condiții deosebite de muncă sau pentru condiții speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute de lege.

În acest cadru legal, angajatorul transferă un procent de 20%, reprezentând contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate până la 31 decembrie 2017, în costurile salariale aferente angajatului. Pentru menținerea efectului neutru din punct de vedere fiscal, la nivelul angajatului, s-a redus concomitent și cota de impozit pe venit, de la 16% la 10%.

Într-o situație specială sunt angajații care sunt scutiți de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art.60 din Codul fiscal, pentru care venitul net, în urma transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale în sarcina angajatului, se diminuează, întrucât aceștia nu beneficiază de efectele reducerii cotei de impozit pe venit.

Angajații care beneficiază de scutire sunt cei care realizează  venituri  din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), din Codul fiscal în baza unui contract individual de muncă și se află în următoarele situații:

  1. persoane fizice cu handicap grav sau accentuat
  2. persoane fizice care desfăşoară activităţii de creare de programe pentru calculator;
  3. persoane fizice care desfăşoară activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare;
  4. persoane fizice care desfăşoară activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an.

 

În vederea menținerii facilității fiscale de care beneficiază categoriile de persoane scutite de la plata impozitului de venit, în condițiile în care angajatorii mențin costurile cu salariile cel puțin la un nivel egal cu cel din decembrie 2017, este necesară instituirea unui mecanism fiscal-bugetar care să înlăture discriminarea acestei categorii de angajați în raport cu toți ceilalți angajați.

În cazul persoanelor fizice care beneficiază concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, baza lunară de calcul al CAS este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical.

II. Având în vedere faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, nivelul câştigului salarial mediu brut s-a majorat de la 3.131 lei la 4.162 lei, în practică pot apărea situații în care suma reprezentand contributia de asigurari sociale este mai mare decat suma reprezentand indemnizatia de asigurări sociale de sănătate, acordata conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, se impune modificarea bazei de calcul a CAS pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate  acordate pe perioada în care salariații sau șomerii se află în concediu medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, în cazul persoanelor fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nivelul CAS și CASS datorat nu poate fi mai mic decât nivelul contribuțiilor aferente salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile.

Din aplicarea în practică, au fost sesizate situații în care uneori venitul brut realizat de către angajați este mai mic decât cuantumul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară, pe care le datorează acești angajați.

Pentru evitarea unor astfel de situații este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unui act normativ care să elimine dificultățile de aplicare a măsurii.

11. Prezentul act normativ transpune legislația comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia.

Nu este cazul.

  1. Schimbări preconizate

Modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență vizează:

  1. Asigurarea venitului net pentru angajații din domeniul IT, cercetare-dezvoltare și inovare, precum și pentru cei care desfășoară activități cu caracter sezonier sau sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat, la același nivel pe care l-au avut pentru luna decembrie 2017, fără ca angajatorii acestora să fie obligați să facă un efort financiar suplimentar pentru acești angajați în raport cu ceilalți angajați care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii.

Măsura constă în suportarea de la bugetul de stat a unei părți din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă aflate în derulare la data de 31 decembrie 2017 și care se încadrează în categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, respectiv:

  1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat
  2. persoanele fizice care desfăşoară activităţii de creare de programe pentru calculator;
  3. persoanele fizice care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare;
  4. persoanele fizice care desfăşoară activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an.

De asemenea măsura se aplică inclusiv  persoanelor, din categoriile enumerate mai sus, pentru care  se modifică  raportul de munca, respectiv: detașare , suspendare sau încetare, precum și pentru angajații ai căror angajatori se află în stare de insolvență.

Măsura este condiționată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puțin  20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajații beneficiari ai acestei măsuri.

Pentru aceste persoane, al căror venit salarial brut este majorat cu cel puțin  20% față de nivelul din luna decembrie 2017, angajatorii determină nivelul contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% și, respectiv 10% la venitul brut majorat.

Contribuțiile sociale astfel determinate, se rețin din venitul brut, după cum urmează:

– contribuția de asigurări sociale (CAS) datorată, se reține integral;

– contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), se reține parțial, în raport cu CASS datorată, astfel încât venitul salarial net obtinut pentru luna decembrie 2017 sa fie mentinut si pentru anul 2018.

Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în funcție de care se determină venitul brut pentru care se aplică suportarea de la bugetul de stat a unei părți din CASS datorată, este format din salariul de încadrare şi elementele de natura veniturilor salariale care se acordă în fiecare lună, conform contractului individual de muncă, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bază de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

CASS reținută din venitul brut al lunii curente de către angajator se determină ca diferenţă între venitul brut şi următoarele:

a) CAS, calculată și reținută de către plătitorul de venit, potrivit prevederilor Codului fiscal și,

b) venitul salarial net corespunzător venitului brut prevăzut în contractul individual de muncă, aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017.

Suma reprezentând diferența pozitivă dintre CASS  datorată și calculată potrivit prevederilor Codului fiscal și CASS reținută potrivit proiectului de act normativ, se se stabilește de către angajator și se evidențiază distinct ca sumă dedusă în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declarația formular 112).

 

Exemplu:

Venit brut – decembrie 2017:                           10.000 lei

Contribuții sociale obligatorii- angajat:                 1.650 lei

CAS (10,5%)                                                     1.050 lei

CASS (5,5%)                                                        550 lei

Șomaj (0,5%)                                                        50 lei

Venit net:                                                               8.350 lei

 

Venit brut 2018 :                                                12.000 lei

[10.000 lei + 10.000 lei x 20% (venit brut 2017 majorat cu 20%)]

Contribuții sociale obligatorii, DATORATE

de angajat:                                                            4.200 lei, din care:

CAS   datorată (25%)                                           3.000 lei

CASS datorată (10%)                                           1.200 lei

CASS REȚINUTĂ:                                                    650 lei

[12.000 lei – 3.000 lei 8.350 lei = 650 lei (venit brut 2018 –CAS- venit  net decembrie 2017)]

Diferență CASS dedusă de la bugetul de stat:        550 lei

[ 1.200 lei – 650 lei (CASS datorată – CASS reținută)]

Venit net:                                                              8.350 lei

 

Măsurile propuse prin actul normativ sunt aplicabile veniturilor din salarii și asimilate salariilor relizate de categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, pentru care scadența obligației de plată reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de anagajat și reținută de angajator, intrevine după intrarea în vigoare, pe o perioadă de 12 luni.

Totodată,  prin prezentul proiect de act normativ sunt reglementate și aspectele de natură procedurală respectiv:

  • modalitatea de stabilire a diferenței de CASS suportată de la bugetul de stat, respectiv prin calcularea și înscrierea acesteia, distinct, în Declarația 112 depusă de angajator, la termenul prevăzut de lege;
  • modalitatea de alocare, de la bugetul de stat a difernței de CASS, precum și modalitatea de transmitere a informațiilor către CNAS;
  • modalitatea de verificare de către ANAF, a diferenței de CASS suportată de la bugetul de stat, stabilită de angajator în Declarația 112, respectiv, pe baza unei analize de risc specifice;
  • modalitatea de stabilire a CASS datorat în situațiile în care venitul brut lunar este mai mic decât salariul lunar minim brut pe țară.

In vedea alocării de la bugetul de stat a sumei deduse din Declarația 112, organele fiscale centrale transmit informatic unităților Trezoreriei Statului cuantumul acesteia. Aceste sume sunt transmise din sistemul de gestiune a declarațiilor fără a intra în evidența fiscală pe plătitori, având în vedere faptul că organele fiscale centrale sunt abilitate să colecteze obligația de plată reținută la sursă de angajator și ramasă de plată in sarcina acestuia.

De subliniat că, suportarea de la bugetul de stat a diferenței de CASS se realizează și în cazul în care, pe perioada de aplicare (12 luni) contribuabilul corectează, această sumă, prin declarație rectificativă sau organul fiscal constată că suma trebuia să fie mai mare.

În schimb, dacă suma suportată de la bugetul de stat trebuia să fie mai mică și aceasta este corectată de contribuabil prin declarație rectificativă sau stabilită de organul fiscal, se recuperează, la bugetul de stat, angajatorul fiind obligat la plata diferenței în minus și a accesoriilor potrivit Codului de procedură fiscală.

Menționăm că, proiectul de act normativ va avea o aplicabilitate temporară (12 luni), acest aspect fiind reglementat la art. IV.

Precizări  necesare cu privire la efectele prezentului proiect:

  • în cazul majorărilor salariale cu mai mult de 20% față de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferența dintre CASS datorată și CASS reținută scade degresiv până la zero, cu cât majorarea este mai mare. În cazul în care CASS reținută este egală cu CASS datorată, dispozițiile proiectului de act normativ nu își mai produc efectele. Într-o astfel de situație, angajatorul asigură prin efort propriu un venit net cel puțin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justifică susținerea de la bugetul de stat a angajaților respectivi;
  • în cazul majorărilor salariale cu mai puțin de 20% față de nivelul din decembrie 2017, diferența dintre CASS datorată și CASS reținută ar crește progresiv, iar diferența de CASS alocată de la bugetul de stat nemaifiind suficientă pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017. Într-o astfel de ipoteză, în care angajatorul nu efectuează transferul contribuțiilor sociale la angajați, concomitent cu asigurarea unei cresteri a salariului brut in 2018 cu cel putin 20% care să asigure menținerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui să acopere și partea de contribuții pe care angajatorul nu a transfert-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fără ca acesta să fie însoțit de un comportament corect din partea angajatorilor.
  • Măsurile propuse prin actul normativ nu se aplică în următoarele cazuri:
    • a) în situația în care, potrivit acordului de voință al părților, în cadrul perioadei prevăzută la art. IV alin. (1) din proiectul de act normativ este diminuat nivelul venitului salarial brut astfel încât condiția de la alin. (1) din proiect nu mai este îndeplinită;
    • b) pe perioada în care contractul individual de muncă este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    • c) în cazul contractelor individuale de muncă cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
  • În domeniul IT sunt beneficiari de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor persoanele angajate care se încadrează în prevederile art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, în condițiile prevăzute prin ordinul comun al ministrului comunicațiilor şi societăţii informaţionale, al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului finanţelor publice prin care sunt stabilite anumite condiții de acordare a facilității fiscale, printre care:
    • – angajații ocupă posturile specifice activității desfășurate, iar angajatorul are prevăzut în organigramă compartimente specializate de informatică;
    • angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării pe bază de contract, un venit anual de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Precizăm că persoanele care desfășoară același tip de activitate, dar sunt angajate în instituții publice nu beneficiază de această scutire și pe cale de consecință, prevederile din proiectul de ordonanță de urgență nu le sunt aplicabile, salariile acestora fiind majorate, de la 1 ianuarie 2018, ca urmare a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

II. Modificarea prevederilor Codului fiscal în cazul persoanelor fizice care beneficiază concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, în sensul stabilirii unei alte baze de calcul al CAS, respectiv aceasta să fie reprezentată de indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate.

În cazul persoanelor fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care nivelul CAS și CASS datorat nu poate fi mai mic decât nivelul contribuțiilor aferente salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile, se propune completarea prevedrilor Codului fiscal în sensul că acești angajați suportă CAS și CASS la nivelul venitului brut realizat efectiv, iar diferența de contribuții până la nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară se suportă de către angajator/plătitorul de venit, în numele angajatului.

  1. Alte informații

Nu este cazul

Secțiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impact macro-economic

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

11 Impactul asupra mediului concurențial și domeniul ajutoarelor de stat

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impact asupra mediului de afaceri

Măsurile propuse prin actul normativ  vizează angajații care beneficiază de scutiri în baza art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin asigurarea cadrului legal pentru ca  salariile nete ale acestora să fie menținute la nivelul lunii decembrie 2017. Angajatorii acestor categorii de salariați nu vor înregistra costuri suplimentare pentru a menține nivelul de salarizare a acestora față de restul operatorilor economici.

21. Impactul asupra sarcinilor administrative:

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

22. Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii:

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impact social

Măsurile propuse prin actul normativ au un impact favorabil asupra contribuabililor, persoane fizice care realizează venituri din salarii și care se încadrează în categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, cărora li se asigură menținerea statutului fiscal special.

4. Impact asupra mediului

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte informații :

Nu este cazul

 

Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)
Indicatori Anul curent

(4 luni)

Următorii patru ani Media pe patru ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, în plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

i.            impozit pe profit

ii.            impozit pe venit

iii.            TVA

b) bugete locale

i.            impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

i.            contribuții de asigurări

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, în plus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

i.            cheltuieli de personal

ii.            bunuri și servicii

iii.            asistență socială

b) bugete locale:

i.            cheltuieli de personal

ii.            bunuri și servicii

iii.            asistență socială

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

i.            cheltuieli de personal

ii.            bunuri și servicii

iii.

 
3. Impact financiar, plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale

 

 

 

 

4. Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare

 

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

 

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare

 

7. Alte informații  

Mecanismul fiscal-bugetar implică transferul unor sume de la bugetul de stat (-248 milioane pentru salariații menționați) către bugetul FNUASS (+248 milioane lei), fără impact la nivelul veniturilor bugetului general consolidat.

 

Aplicarea prevederilor art. II din prezenta ordonanță de urgență generează impact bugetar asupra veniturilor ce nu poate fi cuantificat având în vedere că dimensiunea acestuia este influențată de o serie de elemente cu grad ridicat de incertitudine precum numărul de persoane fizice care beneficiază de concedii medicale și nivelul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate.

 

 

Secțiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislației în vigoare
  1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ:
  2. a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ;
  3. b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții.

 

11.Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice.

  1. a) impact legislativ – prevederi de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniul achizițiilor publice, prevederi derogatorii;

Nu este cazul.

    b) norme cu impact la nivel operaţional/tehnic – sisteme electronice utilizate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, unităţi centralizate de achiziții publice, structură organizatorică internă a autorităţilor contractante.

Nu este cazul.

  1. Conformitatea prezentului act normativ cu legislația comunitară în materie cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

  1. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Nu este cazul.

  1. Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

  1. Alte acte normative și sau documente internaționale din care decurg angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

  1. Alte informații

Nu este cazul.

 

Secțiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului  act normativ
  1. Informații privind procesul de consultare cu organizațiile neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate

În vederea elaborării prezentului act normativ, au avut loc consultări cu reprezentanții instituțiilor din administrația publică centrală.

  1. Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea precum și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul prezentului act normativ

Nu  este cazul.

  1. Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care prezentul act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.

Nu  este cazul.

  1. Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Nu  este cazul.

  1. Informații privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării

c) Consiliul Economic și Social

d) Consiliul Concurenței

e) Curtea de Conturi

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de act normativ prin avizul nr. 85/2018.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ prin avizul nr. 597/2018.

  1. Alte informații

Nu este cazul.

 

Secțiunea a 7-a
Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea prezentului act normativ
  1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

  1. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Alte informații

 

Secțiunea a 8-a
Măsuri de implementare
  1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/ sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente.

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

  1. Alte informații

Nu este cazul.

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Ministrul finanțelor publice

 

 

Eugen Orlando Teodorovici

 

Ministrul muncii și justiției sociale

 

 

Lia-Olguța Vasilescu

 

 

 

Ministrul sănătății

 

 

Sorina Pintea

p. Președinte Casa Naţională

de Asigurări de Sănătate

 

Răzvan Teohari  VULCĂNESCU

 

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: